Ana-Maria Negrii

Lună nouă în Berbec! Începe un nou ciclu de luni noi, câte una în fiecare zodie, și fiecare va deschide câte un drum și toate se vor țese într-un caleidoscop de trăiri și evenimente care vor da noi culori vieților noastre.

Afară e soare și cald. Păsărelele ciripesc, mugurii plesnesc și lasă verdele crud al frunzulițelor dantelate să se arate în sfârșit. Unii pomi, mai grăbiți, au dat deja în floare. Și totuși, parcă nu se simte la fel. Natura revine la viață și parcă am crede-o pe cuvânt, dacă nu ar fi acest zbucium interior, această tensiune pe care nu știm să o numim. Poate că ne e frică să ne avântăm cu prea mult curaj înainte, ca nu cumva după colț să ne aștepte vreun monstru fioros, mai mare decât cel cu care ne luptăm acum. Și totuși, e primăvară!

Energia se construiește în etape. Și parcă tot mai mult simțim că nu va mai exista o revenire la normal. Căci, ce e normalul acesta și cum să mai revii la el, când de mai bine de un an, sufletul este într-o devenire continuă și deși dureroasă, această devenire parcă ne duce tot mai aproape de esență, de firesc.

Sunt două realități cele pe care le trăim – una a exteriorului, în care pare că absurdul tinde să devină normalitate și una a interiorului, în care, vrem, nu vrem, suntem împinși să ne întâlnim tot mai mult cu noi înșine și să ne chestionăm sensul de-a fi și să ne repunem pe cale, să ne asumăm menirea individual. Și acesta este un proces de durată, care necesită răbdare și care se reflectă și în mersul astrelor, dansul cosmic al energiilor planetare care se desfășoară după ritmul universal, divin, chiar dacă nouă ni se pare uneori că trăim un haos complet. În univers totul este ordine și haos totodată, însă nimic nu este lăsat la voia întâmplării.

Așa și luna nouă de astăzi. Este un eveniment astral care se încadrează în cicluri mai ample, o mărgică din șirag, care are însă strălucirea ei aparte și prin asta face șiragul și mai prețios.

Să vedem cum!

Suntem în Berbec, zodie în care Soarele a pășit pe 20 martie, braț la braț cu Venus, Iubirea și foarte aproape de Neptun, Iubirea divină, necondiționată. Atunci, Luna era în Gemeni, conjunctă cu Nodul Nord – Menirea. Așadar, ambele planete feminine erau implicate în momentul de Echinocțiu. Și spuneam atunci că anul acesta, iubirea, compasiunea, dăruirea sunt calități care se vor cere manifestate pentru a deschide calea spre o lume în care lumina și iubirea să fie cele care ne conduc în luarea deciziilor. Dacă privim în afară, suntem încă departe de o astfel de lume utopică. Să avem credință!

Astăzi, Soarele – Regele – este prins între Lună și Venus și toată această reuniune face aspecte benefice cu Marte și Jupiter și este puternic tensionată de Pluton. Așadar, planetele feminine, Luna și Venus, își continuă lucrarea începută la Echinocțiu. Întrebarea este, noi pricepem? Punem la lucru această energie?

Berbecul este prima zodie din ciclul zodiacal și este despre viața înnoită, despre curajul cu care mugurașii plesnesc și lasă să se arate soarelui flori și frunzulițe noi. Puișorul care iese din ou, fluturele care iese din cocon, firul ierbii care străpunge pământul greu, întunecat și se avântă către lumină. Imaginați-vă câtă forță este acolo, cât putere, voință, curaj, determinare. Micul vlăstar nu știe ce-l așteaptă, lumea e plină de pericole și amenințări, dar puiul mic se avântă spre această lume cu o forță de nestăvilit, cu inocență și cu naivitatea pe care unii o pot numi inconștiență, dar care este, de fapt, dorul de A FI!  – ”Vreau să te pipăi și să urlu: Este!”

Bucuria de a fi este ceea ce împinge Berbecul spre ființare, dorința de a simți Viața manifestându-se prin fiecare celulă a ființei. Dorul de a fi este al Divinității care vrea să trăiască prin noi.

Acum a venit timpul ca noi să facem posibilă această manifestare la un alt nivel, unul în care frica să se transforme în putere și curaj și mai ales în Iubire. Dar ca să facem asta este necesar un exercițiu de compasiune și blândețe mai ales cu noi înșine.

În traducere tehnică:

• Luna nouă este în Berbec – O nouă viață, curaj, inițiativă, creativitate, bucuria de a fi și de a ne manifesta cu încredere în Sine
• Luna nouă este în casa a II-a – a valorilor și ne întrebă: câți bani dai pe tine? Cum te pui în valoare, cât de mult te prețuiești? Ne invită la a reflecta la cum se traduce în afara noastră nivelul de apreciere pe care îl avem pentru noi înșine. Și Venus – Iubirea, prezentă și ea aici, caută să ne trezească cu privire la faptul că Iubirea pe care o primim din afara noastră este direct proporțională cu iubirea pe care o oferim noi – nouă înșine și celorlalți – Iubește-ți aproapele ca pe Tine însuți!
• Pluton care trimite o cuadratură către cele trei planete din casa a doua, mai ales către Venus, vine și forțează în mod dureros să privim către modul acesta în care noi iubim și ne iubim, ca și cum ar spune că nu putem merge mai departe cu simulacre de iubire, că nu există jumătăți de măsură și condiționările nu sunt iubire, ci doar un mod de a controla ce duce la lupte de putere. Se poate ca acest ciclul lunar să scoată la suprafață aceste lupte de putere din relații, toate abisurile în care ne duce posesivitatea, gelozia, controlul și să ne forțeze să vedem că toate pornesc din fricile noastre, din traumele căpătate de-a lungul timpului atunci când am fost părăsiți, neiubiți, nevalorizați. Pluton ne invită să conștientizăm că nu e obligatoriu să și rămânem așa și că putem să ne regenerăm, să renaștem ca pasărea Phoenix din propria cenușă. Este putere în suferințele și rănile noastre. Este experiență acumulată pe care o putem pune la treabă. Putem folosi asta conștient și putem ajuta mai departe sau putem să rămânem în aceeași paradigmă și să generăm și mai multă suferință. Ce alegi?
• Marte, ca stăpân al acestei luni noi, este plasat în Gemeni, în casa a IV-a – o casă de finalitate, a trecutului, o casă în care vibrația cea mai înaltă este cea a iertării. Marte și iertarea, pfiu, asta chiar e o combinație interesantă. Gemenii vor să știe, Marte să acționeze, în casa a VI-a, unde este și Nodul Nord, menirea, direcția de mers – mesajul este cât se poate de clar – mergem înainte, dar nu fără a încheia socotelile cu trecutul. E de înțeles acum că ceea ce am trăit în toată viața noastră de până acum nu ”ni s-a făcut”, ci a făcut parte din devenirea noastră. Am avut nevoie de toate experiențele trecute pentru a evolua. Și e necesar să închidem ciclul suferințelor prin iertare a celorlalți, a familiei și mai ales pe noi înșine să ne iertăm. Este ca un fel de ”acum ori niciodată” acest moment de lună nouă. Un salt uriaș putem face pe calea devenirii noastre dacă înțelegem că nu putem merge mai departe clădind viitorul pe legea talionului și scoțându-ne ochii unii altora. Marte ca stăpân al lunii noi în casa a IV-a, a iertării, ne împinge să coborâm în noi înșine și să înțelegem că în noi este Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Eu pot decide, aici și acum, pe ce drum merg mai departe – unul al scindării, al urii, al războiului sau unul al prețuirii și valorizării, al iertării și al iubirii?
• Ascendentul în Pești și Jupiter (ca guvernator al Asc) în casa a XII-a, tot o casă de finalitate – vorbesc de asemenea despre încheierea unui ciclu, despre necesitatea de a înceta să mai facem lucrurile cum le făceam. Nu poți obține rezultate noi cu aceleași metode învechite. Dar vindecarea, dezvățarea și reînvățarea cer timp și răbdare. Și Berbecul nu stă așa bine la acest capitol. Dar există șanse și potențial. Planetele implicate în harta lunii noi de astăzi fac aspecte armonioase, ca o promisiune a reușitei.

Prin urmare, ”toate-s vechi și nouă-s toate!” iar harta lunii noi de astăzi ne vorbește despre șansa pe care Universul ne-o oferă de a porni acum spre noi orizonturi, atât fizic, cât mai ales spiritual; suntem invitați să continuăm să ne deschidem spre o lume nouă, una în care să clădim pe valori mai înalte.

Știu că poate suna naiv și că tot scriu despre asta de luni de zile, de ani poate, și când ne uităm în afară vedem cum lumea pare că se pregătește de război, vedem proteste, suferință, durere și eu tot îi dau înainte cu iubirea și iertarea, ca și cum aș trăi pe altă planetă. Dar te invit la un exercițiu de intimitate cu tine însuți: de câte ori, atunci când te-ai biciuit și te-ai neiubit și te-ai învinovățit, de câte ori ai reușit să progresezi și să reușești să și menții progresul? Și de câte ori ai recăzut și ai ajuns iar în punctul ”nu sunt în stare de nimic!” Și mergând mai departe cu acest exercițiu, ia  o poză cu tine de când erai mic, pe la 6-7 ani așa. Privește copilașul acela fix în ochi și dă apoi cu biciul în el, spune-i că e un ratat, că nu e în stare de nimic, că n-are nici o șansă, că el e vinovat de toate viitoarele nereușite și că nici nu are sens să mai încerce! Poți face asta? Îl ajută? Ce i-ai spune acelui copilaș plin de inocență ca să poată reuși în viață? Cum l-ai încuraja? Acel copilaș este încă în fiecare dintre noi, acolo unde avem berbecul în hartă și are nevoie să fie hrănit cu iubire, cu blândețe, să fie motivat și susținut să exploreze noi orizonturi. Joacă-te cu el, ține-l de mână, oferă-i perspectivă! Iubește-l așa cum ți-ai fi dorit să fii iubit dintotdeauna. Căci până acum vei fi aflat că poți să ceri oricât din afară iubire, dar mereu rămâne un fel de foame, un gol. Și fiecare umblăm cu golul acesta în noi, până învățăm să nu mai împovărăm pe ceilalți cu datoria de a ne iubi. ”Iubește și fă ce vrei!” – spunea Sf. Augustin. Când iubești, necondiționat, din tot sufletul, granițele se dizolvă și înțelegi că în iubire totul este posibil și nu există greșeală. Către o astfel de iubire ne împinge Dumnezeu acum.

Luna nouă este despre setare de intenții, despre a proiecta viitorul, despre a căuta să atragem înspre noi acele căi de manifestare ale celor mai înalte idealuri. Luna nouă de astăzi ne duce însă și spre trecut și ne invită la vindecare și alchimizare, prin iertare și recunoștință, pentru a putea merge mai departe primeniți, înnoiți. E ca un botez această lună nouă. Energia se schimbă, se împrospătează, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece – încă mai avem de lucrat cu noi. Și în săptămânile ce urmează, cu siguranță vom mai întâlni umbre și tenebre. Dar este și putere să le integrăm.

Temă de casă:

• Valorizează-te! Iubește-te! Începe cu tine!
• Ce așteptări ai de la ceilalți în relații și iubire? Fă tu primul/a asta! Oferă tu mai întâi!
• Aruncă o privire în trecut și vezi ce iese la suprafață mai întâi. Poți privi cu blândețe acolo? Poți ierta? Riscă să ierți și vezi ce se întâmplă!
• Este ceva ce nu mai suporți în viața ta și simți că ar cam merita terminat? Te provoc să riști și să termini.

Lună nouă cu Bucurie!

Psalm – de Tudor Arghezi

Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere
Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tagadă,
Te caut darz şi fără de folos.
Eşti visul meu, din toate, cel frumos
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

Ca-n oglindirea unui drum de apă,
Pari când a fi, pari când ca nu mai eşti;
Te-ntrezării în stele, printre peşti,
Ca taurul sălbatec când se adapă.

Singuri, acum în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi şi să urlu: „Este! „