Libertatea – cel mai de preţ dar

Libertatea, gustată de mic copil, este viaţa însăşi!” – Barbu Ştefănescu Delavrancea

Nu am găsit un citat care să exprime mai bine ceea ce-mi doresc pentru copiii mei.

La un curs la care am participat, am povestit la un moment dat despre băiatul meu şi despre cât de disciplinat este pentru că EU am avut grijă să fie aşa – ştiam cele mai bune metode – reguli, pedepse, recompense. Trainerul care ţinea cursul mi-a replicat atunci: „O să vezi tu cum îţi va scoate ochii când va fi mare că l-ai făcut să stea în rând şi n-a avut curaj de mai mult!”

Am auzit odată la radio, într-o emisiune în care se discuta despre educaţia copiilor, un domn care spunea că cel mai greu i-a fost să-şi lase copiii să fie liberi – liberi să experimenteze, liberi să ia decizii, liberi să greşească, liberi să cadă şi să se ridice – dar că a înţeles că acesta este rolul lui de tată şi a învăţat în timp să o facă.

Am primit mai demult un link care mi-a zdruncinat din nou credinţa că tot ce făceam e bine.
Şcolile distrug creativitatea – Sir Ken Robinson

Altădată am descoperit povestioara asta Floarea roşie cu tulpină verde şi am fost cu adevărat şocată şi tristă când pe panoul cu lucrările copiilor de la grădiniţă am descoperit o mare de flori roşii cu tulpini verzi – una era a fiului meu.

Există o teorie care spune că la naştere toţi avem 90% şanse să fim genii, la 18 ani, după ce am trecut prin procesul de educaţie, ne mai rămân 15% şanse să fim geniali.

Acestea sunt câteva din momentele cheie din procesul meu de „iluminare” care m-au făcut să încep să mă întreb: Este bine ceea ce fac? Asta îmi doresc pentru copiii mei? Ce pot să fac să fie altfel? Cum pot să fac?

Astfel am ajuns să învăţ să mă dau la o parte şi să-mi las copiii să fie liberi, atât de liberi cît pot fi într-o lume plină de constrângeri şi tipare adânc înrădăcinate.

Am învăţat că nici un copil nu e prea mic ca să poată face sau înţelege ceva, am învăţat că orice copil poate găsi singur soluţii la problemele sale dacă i se dă această şansă, am învăţat că dacă faci lucruri în locul lui nu înseamnă că-l ajuţi ci că-l privezi de şansa de a învăţa şi de a trăi pe propria piele, am învăţat că dacă-l înveţi să stea în rând, va sta în rând până la urmă şi va rata astfel şansa vieţii lui – aceea de a trăi!

Cel mai greu este să-ţi dai seama că nu e dreptul tău să decizi cine este copilul tău şi ce trebuie să facă. Cel mai greu este să faci un pas în spate, să devii observator şi să fii acolo atunci când are nevoie de tine. Cel mai greu este să descoperi că el trebuie să trăiască pentru el, nu pentru tine! Cel mai greu este să-l laşi să fie liber!

Copiii voştri nu sunt ai voştri.
Sunt fii şi fiice ale Vieţii care tânjeşte chiar după ea însăşi.
Ei vin prin voi, dar nu din voi,
şi chiar de sunt cu voi, ei nu vă aparţin.
Le puteti dărui dragostea voastră, dar nu şi gândul vostru.
Căci ei au propriul lor gând.
Le puteţi găzdui trupurile, dar nu şi sufletele,
Căci sufletele lor sunt găzduite în casa zilei care va să vie, pe care voi nici chiar în vis nu o puteţi cunoaşte.
Vă puteţi strădui să fiţi ca ei, dar să nu căutaţi a-i face pe ei asemeni vouă.
Căci viaţa nu merge înapoi şi nici nu se împotmoleşte în ziua ce a trecut .
Voi sunteţi arcuri, iar ei săgeţile însufleţite pe care le trimiteţi înainte.
Arcaşul ocheşte ţinta în nemărginire şi vă înconvoaie cu puterea sa pentru ca ale Lui săgeţi să zboare cu iuţeala în depărtări.
Cu bucurie lăsaţi mâna Arcaşului să vă-nconvoaie,
Căci aşa cum El iubeşte săgeata zburătoare, la fel iubeşte arcul care îl ascultă. 

Kahlil Gibran

Vor fi voci care vor spune că nu e bine să laşi copilul să facă ce vrea că va deveni un răsfăţat, de aceea poate e bine de specificat că „Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc.” – Jean Jacques Rousseau

Există autori şi cărţi care te învaţă cum să îţi ghidezi copilul astfel încât să nu-i lezezi nevoia de libertate dar nici să nu-l transformi într-un răsfăţat, există filme educative, există chiar noi sisteme de educaţie şi învăţare – tot ce trebuie făcut este să fim deschişi la minte şi la suflet, să cercetăm şi zi de zi să avem curajul să aplicăm ceea ce învăţăm.

„Libertatea omului este partea divină din el”  spunea Petre Ţuţea – să nu răpim asta copiilor noştri!

broken-eggshell

Foto


6 gânduri despre “Libertatea – cel mai de preţ dar

  1. Frumos articol, scris cu suflet pentru suflete…Pentru a reusi, noi, ca parinti, ne trebuie in primul rand iubire, munca, determinare, intelepciune si multa, multa rabdare.

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.